Veganii si veganismul, intre mit si realitate. Cat de sanatoasa este alimentatia fara carne?

Epoca globalizării a adus cu sine curente și filosofii moderne, a deschis minți și a ridicat probleme morale noi. Una dintre ele a fost - și încă mai este în discuție - rolul omului în raport cu regnul animal. Cum poate omul, aflat în vârful lanțului trofic, să crească animale pentru a le mânca sau pentru a-și face haine din pielea și din blănurile lor? Unde se mai face diferența dintre rațiune și animal, care mai este temeiul speciei supreme?

Cam acestea sunt frământările veganilor, de ordin moral, deși, de obicei, sunt văzuți ca o sectă, ca o adunătură ciudată care vrea să iasă în evidență cu orice preț. Avea nevoie omenirea de o astfel de "schismă"?

Până să apuce să răspundă cineva la o astfel de întrebare retorică, veganismul a luat amploare și a avut repercusiuni inclusiv asupra industriei alimentare la nivel mondial.

Societatea Vegetarienilor din România estimează că 3% dintre români nu consumă carne în mod regulat. În lume, cea mai mare proporție de vegetarieni se găsește în India, cu un procent de 30% din populație.

1. Ce înseamnă să fii vegan?

Dacă vrei să știi ce înseamnă să fii vegan, în primul rând, trebuie să faci distincția dintre ei și  vegetarieni. Veganismul reprezintă, conform Societății Vegane Americane, un stil de viață, nu doar o dietă. Un vegan nu poartă haine sau încălțăminte făcute din piele sau din blană de origine animală. De asemenea, veganii nu utilizează produse cosmetice care pot avea urme de origine animală. În concluzie, veganul este, mai degrabă, preocupat de protecția mediului.

Pe de altă parte, vegetarienii au renunțat la dieta cu carne doar din motive de sănătate. Mai mult, aceștia consumă produse care nu implică sacrificarea animalelor ori produsele rezultate de la ele, precum ouăle și produsele lactate (lapte, brânză și iaurt) sau mierea de albine. Totuși, există câteva variante bio și vegane ale acestora, cum ar fi laptele și smântâna din nucă de cocos, soia, orez etc. 

Veganii și vegetarienii rămân, totuși, o minoritate. Majoritatea oamenilor preferă dietele tradiționale și sunt convinși că, fără carne, organismul lor va avea un deficit de proteine care le va pune în pericol viața. Cât de adevărată este o astfel de teorie?

2. Ce mănâncă un vegan?

Realitatea este că proteinele pot fi obținute din alte surse, în special din cele de origine vegetală.  Printre cele mai frecvente, se regăsesc cele din orez, proteine din cânepă, din soia și din mazăre. Toate acestea au un conținut ridicat de proteine și aminoacizi, care ajută la dezvoltarea și regenerarea masei musculare.

Detalii și preț aici → https://www.prova.ro/mancare-sanatoasa/alimente-pentru-bebe-si-copii/piure-bio-din-fructe-cu-mere-afine-si-zmeura-100g-mogli 

Detalii și preț aici → https://www.prova.ro/mancare-sanatoasa/dulciuri-bio-si-vegane/turta-dulce-bio-cu-55-miere-2x20g-bisson

S-a constatat că o astfel de dietă este considerată potrivită la orice vârstă, inclusiv la femei însărcinate sau care alăptează și la copii.

3. Ce spun medicii despre vegani?

Mai multe studii științifice arată faptul că dietele vegetariene și vegetale pot oferi multe beneficii pentru sănătate dacă sunt urmate în mod corespunzător. Urmând un astfel de regim alimentar, șansele de a dezvolta obezitatea scad dramatic, iar sănătatea cardiovasculară are numai de câștigat. S-a constatat, de asemenea, reducerea nivelului de colesterol și îmbunătățirea valorilor tensiunii arteriale și a fluxului sanguin.

Din acest motiv, veganii au un risc mai scăzut de a deceda în urma infarctului miocardic acut (risc cu 24% mai mic), cancerelor limfatice, de sânge și pancreatic (risc cu aprox. 50% mai mic) și bolilor respiratorii (risc cu 30% mai mic).

4. Efectele adverse când ești vegan

Se pare că principalul pericol pentru vegani este deficitul de acizi grași Omega-3. De asemenea, din dieta unui vegan va lipsi vitamina B12, însă aceasta poate fi obținută prin consumul de alimente fortificate, precum cerealele sau laptele pe bază de plante.

La rândul ei, absorbția fierului din surse vegetale este mai redusă comparativ cu absorbția fierului din surse animale. Există, însă, alternative: sursele vegetale de fier includ pâinea integrală, legumele verzi, salatele cu frunze verzi, fructele uscate, produsele din soia, bulgurul și germenii de grâu. Sunt recomandate chiar și pentru copii.

Detalii și preț aici → https://www.prova.ro/mama-si-copilul/suplimente-si-vitamine-bio-pentru-copii/pediakid-omega-3-si-vitamina-acde-pentru-copii-sirop-125-ml-pediakid 

Dietele vegane, bazate pe plante, sunt sărace în iod și de aceea se recomandă consumul alimentelor cu iod adaugat, precum sarea iodată.

În concluzie, un regim alimentar de tip vegan aduce nenumărate beneficii organismului. Condiția este ca aceste diete să fie urmate în mod corespunzător, pentru a elimina riscurile apariției efectelor secundare.

Dacă ai rămas cu stilul de alimentație tradițional, tranziția spre o dietă și un stil de viață vegan nu este tocmai ușoară. Ea implică multă voință dar, în final, îți va aduce echilibrul pe care îl așteptai. 

sursa foto: shutterstock.com